Democracy le Federal

 Democracy le Federal timi…

October 24, 2020


Democracy timi cu Greek cafang in a ra i Demos timi cu mipi (people) a si i kratos timi cu rule asiloah power ti a si, demos-kratos timi cu power to the people. Cucaah Democracy timi cu mipi (people) nih nawlngeihnak/power a ngeimi cozah a si.
Democracy phun (type)
· Direct democracy cu hlan lio Athens chan i rak hman mi a si atu ahcun an hman ti lo. Mipi ni pawlisi kong ah direct vote pek tbt a si..
· Representative democracy cu cozah ser ding ah mipi nih aiawhtu MP (representatives) thim a si.
Constitutional democracy cu phunghrampi nih mipi aho nih zeitin dah a aiawh lai tiah a langhter.
Monitory democracy cu cozah a cawlcaan ning paoh kha mipi, bu, phung le lam, dingrep le ziaza that le that lo ti bantuk in zoh le ngiat peng a si.
Participatory democracy cu rammi nih pawlisi kha direct in biakhiah hnu ah politicians pawl nih cu khiahmi pawlisi cu hlawhtling lak in tuah kha a si.
Pluralist democracy cu zei bantuk bu le party hmanh nih anmah pakhat lawng in uk/iap le huham ngeih lo in le nawlngeihnak lak lo in, bu le party kip nih pawlisi kha thim khawh le khiah khawh (influence) an i zuam cio.
Elite democracy cu mi tlawnte (mirum le cathiam) ti bantuk nih ramrian politik ca i biakhiahnak tuah a si.
Cun authoritarian, Islamic democracy le social democracy tibantuk an um rih len.
· Cucaah democracy hi cu fawi te in sullam fianghter khawh a si lo.
Democracy a tlungtlangpi ah a tel mi zumhnak pa 4 hna cu
· Phungning Sinak (Legitimacy) timi cu uktu cozah kha mipi nih thim in covo/nawl pek kha a si.
· Phung in i ruannak (Justice) cu minung vialte i ruannak le i rualnak (justice) umnak ding
· Freedom cu self-determination timi mah te in i tawlrel khawhnak/biakhiah khawhnak le luatte in um khawhnak;
· Power cu uknak phunghrampi (constitution) nih tlaihmi power/aana
Democracy Ningcang (System)
Parliamentary System cu uknak le nawlngeihnak kha upadi sertu (legislative) kut cung i chiah kha a si. England le German te pawl hman ning
Presidential System ahcun power/aana hi executive branch -riantuantu cozah cung ah a chiah deuh (legislative-upadi sermi kut chung nak in), North le South America pawl hman ning.
Mixed System…hi cu Switzerland te hna bantuk i president hi a power full tuk nain upadi sernak le parliament ah zei nawl a ngei lo.
*Federalism timi cu central (boho) cozah le ramthen pawl (state le regional) cozah pawl power/aana le uknak nawlngeihnak i thencheuh (division of power) hi a si, mi nawl i cawn thenthen a hau lem lo i mah duhning salam in miphun le pengtlang ramthen he a tlak ning in tuah khawh/ser khawh/thit (tailor/customize) khawh a si tiah nan um har pheng ah tlawmte theihtlei rel ding ah…. .
**Note: Rampi Daihnak Hnatlaknak - Union Peace Accord pathumnak ah....
Kawlram cu bukhat ah komhnak (union) sinak in democracy le federal ningcang in cabuai cung i biaruahnak a theipar in democracy, miphun i rualnak (national equality), mahte in i tawlrel khawhnak (self-determination) hi fehter in luatnak (freedom), equality (i tluknak), i ruannak (justice) cung ah i hngat chan i Pinlong lungthin in kan ram hi federal democracy ram ah ser hna usih tiah lungtlingnak he (ralkap, cozah (NLD), USDP le tlangcung hriamtlai EAOs ) nih min an thut cang caah peace talk ca le federal caah a kan zuampiak tu CNF kan pa le cung ah upatnak pek bu in, miphun party zong an rak biapi tuk bantuk in 21st Panlong conference a hmuitinh a tuan chuah khawh le ram pumpi “democracy tling” a chuahnak ding ah kum sau pi a kan zuam piak cuahmah tu NLD cung ah lunglawmhnak le thaa pek bu in tanpi hna usih.

Comments

Popular posts from this blog

Stock Na Cawk tik ah Zoh hmasa ding pawl pa2nak

Bitcoin kong hmuhning le Nihin US Stock A Kalning

Nihin US stock dirhmun 23 September 2021